Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

MUSETELUL ( Matricaria Chamomilla

            Musetelul este una dintre cele mai populare plante medicinale. Este o planta ierboasa, frumos mirositoare care se gaseste in zonele de campie, de pajisti, la margine de drum, in locuri insorite sau pe terenuri sarate. In unele regiuni din tara il mai gasim si sub numele de MAMORITA,                      MARAIUL-CAIINELUI, MATRICEA, MORUNA, MUSETE-DE-CAMP, ROMAN, ROMASCA, ROMANITA. Se dosebeste de alte specii asemanatoare prin mirosul imbietor al florilor, cu diametrul intre 0,5 - 0,8 cm al inflorescentelor si prin mijlocul curbat al florilor, de culoare verde-galbui inconjurat de petale albe. De la musetel se recolteza florile( Flos Chamomillae ) in iunie si iulie.
            Florile de musetel contin matricarina si matricina, un mare numar de flavonoizi, glucozide cat si fitosteroli si acizi grasi. Uleiul volatil obtinut din florile de musetel are un continut ridcat de camazulena si bisabolol.
          Romanita este mult apreciata pentru o intreaga serie de proprietati terapeutice, cum ar fi : actiunea antispastica, antiinflamatoare, carminativa, antialergica, epitelizant s. a. .Datele experimentsle arata ca bisabololul poate inhiba dezvoltare ulcerului de stres, a celui provocat de indometacin sau alcool etillic. Mai mult decat atat, musetelul are actiune cicatrizanta. Un alt efect remarcabil este acela de inactivare a toxinelor bacteriene,  in special a stafilococilor si a streotococilor. Musetelul are si actiune imunostimulatoare.
          Musetelul este foarte eficient in diverse afectiuni ale organelor digestive. Astfel, bisabololul este eficient in combaterea crampelor intestinale, datorita proprietatilor sale antispastice. Musetelul este indicat si in  tratamentul anumitor afectiuni ginecologice cum ar durerile menstruale, precum si pentru scurtarea perioadei de lauzie. In tratamentul unor stari inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei gastrice este bine sa adaugam in reteta noastra musetelul. Acesta mai este indicat si in sezonul rece pentru prevenirea racelilor sau gripei.
          Pentru preparea infuziei de musetel se foloseste 2-3 lingurite de flori la o cana de apa fierbinte. Se lasa la infuzat 10-20 de minute si se beau 2-3 cani pe zi. Infuzia astfel preparata este indicata in : gastrite, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite, entercolite, recto-colite, infectii urinare, acnee, pentru stimularea functiei hepatice, a poftei de mancare, pentru combaterea durerilor abdominale de natura spastica, pentru durerile premenstruale, pentru prevenirea gripei si guturaiului.
          In gingivite si stomatite se va folosi o infuzie din 3 lingurite de flori de musetel la o cana cu apa; infuzia calduta (aprox. 4o grade C) se tine in gura 3-5 minute de 4-5 ori pe zi(se poate folosi si sub forma de gargara prelungita). Gargara cu infuzie concentrata de musetel se indica si in amigdalie, afte bucale(sunt leziuni localizate predominant la nivelul cavitatii si au o incidenta ridicata in randul populatiei) sau pentru dezinfectarea gurii.
          Pentru uz extern se recomanda cataplasmele care constau din comprese imbibate intr-o infuzie concentrataaplicate pe pielea afectata. Cataplasmele cu musetel sunt indicate in : ulcere varicoase, hemoroizi, externi conjunctivite, eritemele fesiere simple a;e sugarilor si copiilor mici.

joi, 20 ianuarie 2011

Cu tine - ELENA GHERGIC

La inceputul verii ma simt ca
un spic de grau in mijlocul lanului.
Cu tine alaturi e ca si cum as merge
pe apa, ca si cum as pluti usor in vazduh,
ca un nor adiat lin de suflarea vantului cald
din asfintit.
Dar se intampla ceva: un fior rece simt...
ceva se va intampla - dar nu stiu ce...
Parca toamna se apropie din ce in ce mai repede
si ceva rau odata cu ea.
Dar trece repede; cand esti tu langa mine
totul se termina cu bine.

CUM SA ATRAGETI ATENTIA CAINELUI

Unul dintre motivele pentru care cainii sunt animale de companie indragite este reprezentat de natura lor receptiva. Este relativ usor sa stabiliti un dialog cu animalul dumneavoastra, dialog ce poate forma baza unui dresaj de succes. Majoritatii cainilor le place sa fie implicati in activitati si, prin urmare, raspund prompt cand le arati atentie. Este important ca animalul de companie sa raspunda cand este chemat pentru a utea sa comunicati cu el.

Detinerea controlului

Trebuie sa va asigurati ca animalul va raspunde prompt instructiunilor dumneavoastra pentru ca pot aparea ocazii in care este important sa ii atrageti atentia, mai ales daca este pe cale sa intre intr-o situatie potential periculoasa. Una dintre cele mai importante comenzi de invatat in acest sens este sa convingeti cainele sa se intoarca la dumneavoastra cand este chemat. Acest timp de dresaj trebuie sa inceapa acasa, chiar inainte de a scoate catelul la plimbare: este vital pentru ca in viitor poate chiar salva viata cainelui dumneavoastra. Chemati cainele la dumneavoastra in mod regulat, astfel incat sa devina o a doua natura pentru el sa raspunda la vocea dumneavoastra. Toate comenzile date cainelui trebuie sa fie scurte, cum ar fi “aici”, “sezi”, “culcat”. Sedintele de dresaj trebuie sa fie scurte pentru a evita pierderea atentiei cainelui. Puteti apoi continua acest exercitiu cand sunteti afara cu cainele si el hoinareste fara lesa. La inceput va fi mai greu sa ii mentineti cincentrarea in aceste conditii, pur si simplu pentru ca diversii stimuli vizuali si olfactivi, precum si alti caini, vor actiona ca potentiale elemente de distragere a atentiei cainelui dumneavoastra.

Cum sa convingeti un caine sa se concentreze

Comunicarea dintre dumneavoastra si caine depinde de repere atat verbale, cat si vizuale, de aceea este intotdeauna important sa va asigurati ca puteti sa captati atentia animalului dumneavoastra. De la mica distanta, daca va ridicati mana in dreptul fetei, ochii cainelui vor fi atrasi intr-acolo. Incepeti intotdeauna lucrul cu cinele in apropierea dumneavoastra, desi in cele din urma va fi posibila comunicarea de la distante mult mai mari, prin fluieraturi si semne facute cu mana. Exista mai multe feluri de a-i atrage atentia cainelui. Aceste include:

  • Asigurati-va ca raspundeti cu laude ori de cate ori cainele vine cand este chemat.
  • Folositi numele cainelui atunci cand vorbiti cu el, astfel incat sa-si dea seama ca va adresati lui
  • Nu-l chemati doar atunci cand vreti sa-i puneti lesa, chemati-l si pentru activitati distractive, cum ar fi joaca. Astfel va asocia chemarea cu ceva placut.
  • Aveti intotdeauna un ton entuziast, chiar daca animalul dumneavoastra nu intelege imediat ce i se cere. Poate fi nelamurit in legatura cu ceea ce incercati sa-l convingeti sa faca.

Bancuri cu animale

 Un om intra in curte la alt prieten. Bate la usa si iese cainele. Se ridica in doua piciore si spune:
- Stapanul nu este acasa!
Ala, de spaima, lesina Dupa cinci minute se scoala si-l intreaba pe caine:
- Daca esti caine nu ar trebui sa latri?
La care cainele:
-Ba da, dar nu am vrut sa te sperii...

O batrana statea amarata pe un balansoar, tinand in brate motanul ei, Gicuta. Deodata apare o zana care-i spune:
- Fiindca ai dus o viata cinstita si ai un suflet bun, iti voi indeplini 3 dorinte!
Sta batrana, se gandeste si ii spune prima:
- Vreau sa fiu foarte bogata! Zana da cu bata magica, transforma casa in palat si o umple pe baba de bani.
- Acum vreau sa fiu tanara si frumoasa!
O face zana bunesa.
- Si ultima dorinta: vreau sa-l transformi pe motanu Gicuta in cel mai frumos barbat din lume!
Zana ii indeplineste si ultima dorinta si dispare.
Cateva minute bunesa si Gicuta se privesc in ochi. Bunesa e tulburata de cat de frumos poate fi Gicuta. Gicuta se ridica, se apropie de ea, se inclina si ii sopteste la ureche:
- Iti pare rau acum ca m-ai castrat, desteapto!!!

Veverita lipseste o noapte intreaga de acasa. A doua zi vine toata zmotocita, cu blana jumulita, vai de ea.
- Ce s-a intamplat? o intreaba sotul.
- Pai m-a prins bursucul, m-a dus la el acasa si 3 zile m-a violat intruna.
- Dar tu lipsesti doar de o zi!
- Pai am venit numai sa ma schimb si ma duc inapoi!

Sotul si sotia aveau un caine rau. Se hotarasc sa scape de el. Sotul ia cainele se urca in masina si il duce la cateva strazi distanta, il lasa acolo. Se intoarce sotul acasa si peste 2 ore, hop si cainele la usa. A doua zi, se urca sotul in masina, ia cainele si il duce in alt cartier. Se intoarce acasa, peste 2 ore, iar apare cainele la usa. A treia zi, ia asta cainele il baga in masina, da ture prin oras, o ia pe tot felul se strazi, se invarte... Lasa cainele se urca in masina si pleaca. Peste 2 ore suna telefonul in casa. Raspunde nevasta. la telefon era sotul:
- Auzi nevasta, s-a intors cumva cainele acasa?
- Da, s-a intors. (raspunde mirata nevasta)
- Da-l la telefon ca m-am pierdut...

Doua pisici la casa de bilete de cinema:
- Doua bilete va rog.
- Dar, dar voi vorbiti
- Da, dar cand suntem inauntru vom face liniste!

Dis-de-dimineata, la Politie suna telefonul:
- Ajutor, trimiteti de urgenta masina de interventii! Pisica a intrat in camera.
Ofiterul de serviciu se enerveaza:
- Ce-i cu gluma asta proasta? Cine-i la telefon?
- Eu, raspunse papagalul.

Ursul se plimba prin padure cu o foaie in mana. Se intalneste cu lupul.
- Ce ai acolo ursule?
- Lista cu animalele pe care trebuie sa le ucid azi.
- Vai, si nu cumva sunt si eu pe lista?
- Pai, esti la numarul 45.
- Vai, nu ma omor?, lasa-ma sa ma duc la copiii mei sa-i mai vad o data si dupa aia poti sa ma omori!
- Bine, hai. Se duc, vede lupu ce are de vazut, apoi il omoara ursul.
Dupa un timp, se intalneste cu vulpea.
- Ursule ce ai acolo?
- Lista cu ...
- Vai, si sunt si eu acolo?
- Da, la nr. 15.
- Ursule, nu ma ucide! Lasa-ma sa imi vad copiii, etc.
- Bine. Merge, se uita, moare si vulpea.
Mai tarziu, cu iepurele:
- Ursule, ursule, ce ai acolo?
- Lista cu animalele ...
- Si sunt si eu pe acolo?
- Pai, esti la nr. 3.
- AOLEU! Si nu poti sa ma stergi de pe lista?...
- ... Ba da.

Bula vroia sa se urce in avion cu un pui de gaina, mic, galben si piuitor, ca sa il aduca cadou lui Bulisor.
- Domnule, zise stewardesa, nu e voie cu animale in avion!
Se intoarse Bula in aeroport, se duse la WC, puse puisorul in chiloti si urca liber in avion.
Locul lui era langa o calugarita tanara si frumoasa. La un moment dat, Bula adoarme si, in timp ce visa, puisorul iese din chilotii lui, scoate capul prin slitul pantalonilor si incepu sa piuie. Calugarita, speriata, incepu sa-l zgaltaie pe Bula:
- Scoala, domnule, scoala repede!!
Speriat, Bula tresarii, uitandu-se in toate directiile:
- Ce e, unde, ce ce s-a-ntamplat!!????
- Domule, nu am deloc experienta in problemele astea, dar am impresia ca vi s-a spart un ou. (Zise calugarita)

Un buldog vede pe usa de la o curte ca scrie “Atentie caine rau” intra tiptil in curte ca sa nu-l auda cainele si in fata lui deodata aparu un caine mic.
Buldogul il intreba:
-Nai vazut cunva un caine mare si rau pe aici Cainele mic ii raspunde:
-Eu sunt cainele rau
-Da de ce esti rau?
-Ca n-am papat toata mancarica

Soricelul vede lilieci:
- Uite, mama, ingerasi!



Protectia mediului inconjurator

            Mediul in care s-a dezvoltat omul a fost natura cu padurile, poienile, campiile, pasunile ei verzi, izvoarele, raurile, florile si animalele.
Cititi si: Un nou joc online pentru Facebook indeamna utilizatorii la actiuni de mediu reale
Pe parcurs, omul si-a creat un mediu propriu de viata, cel artificial, alcatuit din casele, curtile si culturile de cereale, animale si cladiri publice. Azi, mediul nostru de viata este un amestec de natura si ansamblu artificial, la tara fiind mai aproape de natura, iar la oras, de mediul artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie sa ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa curata care inlesneste transportul la celulele corpului, al substantelor care realizeaza metabolismul nostru.
Numarul oamenilor creste mereu, iar dezvoltarea industriala face ca satele sa se schimbe in orase, iar orasele in metropole. Spatiul pentru noile cladiri este luat tot din natura. Ca urmare a acestor actiuni, natura se micsoreaza ca intindere si, o data cu aceasta industrializare, unele produse folositoare produc si o seama de reziduuri care sunt toxice si daunatoare vietii omului, plantelor si animalelor. Aerul este poluat de sistemul de incalzire a termocentralelor care arunca particule de fum, a fabricilor care elimina praf de ciment si gaze otravitoare care pot patrunde in plamanii oamenilor. Apele sunt si ele poluate din cauza substantelor de mare toxicitate, care patrund in organismul vietuitoarelor acvatice. Solul poate imprastia substante chimice care, sub actiunea apei de ploaie, se dizolva si ajung in rauri si oceane, apoi in corpul vietuitoarelor acvatice si, prin consumul lor, in om. In aceasta consta poluarea mediului inconjurator comstituind un atac direct la adresa naturii.
Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurand conditii de viata locuitorilor de maine ai Terrei. Trebuie sa fie o actiune comuna a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea industriala si indepartand pericolul contaminarii cu reziduurile aruncate. Trebuie sa intelegem, de exemplu, ca strada nu este cosul nostru de gunoi. Pentru aruncarea lui sunt amenajate locuri speciale. Stiinta de azi are cunostinte necesare pentru ca orice produs toxic sa fie transformat intr-unul folositor: fumul de carbune pentru brichete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul minelor pentru caramizi. Plantarea de pomi fructiferi si copaci este o actiune care sporeste purificarea naturii datatoare de oxigen. In clasele, apartamentele si gradinile noastre pot fi tinute diverse plante. Fiecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar sa vrem.
Pentru mai multe informatii despre , , , , , , , , , , , , , , , , aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 3368 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
Mediul in care s-a dezvoltat omul a fost natura cu padurile, poienile, campiile, pasunile ei verzi, izvoarele, raurile, florile si animalele.
Cititi si: Un nou joc online pentru Facebook indeamna utilizatorii la actiuni de mediu reale
Pe parcurs, omul si-a creat un mediu propriu de viata, cel artificial, alcatuit din casele, curtile si culturile de cereale, animale si cladiri publice. Azi, mediul nostru de viata este un amestec de natura si ansamblu artificial, la tara fiind mai aproape de natura, iar la oras, de mediul artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie sa ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa curata care inlesneste transportul la celulele corpului, al substantelor care realizeaza metabolismul nostru.
Numarul oamenilor creste mereu, iar dezvoltarea industriala face ca satele sa se schimbe in orase, iar orasele in metropole. Spatiul pentru noile cladiri este luat tot din natura. Ca urmare a acestor actiuni, natura se micsoreaza ca intindere si, o data cu aceasta industrializare, unele produse folositoare produc si o seama de reziduuri care sunt toxice si daunatoare vietii omului, plantelor si animalelor. Aerul este poluat de sistemul de incalzire a termocentralelor care arunca particule de fum, a fabricilor care elimina praf de ciment si gaze otravitoare care pot patrunde in plamanii oamenilor. Apele sunt si ele poluate din cauza substantelor de mare toxicitate, care patrund in organismul vietuitoarelor acvatice. Solul poate imprastia substante chimice care, sub actiunea apei de ploaie, se dizolva si ajung in rauri si oceane, apoi in corpul vietuitoarelor acvatice si, prin consumul lor, in om. In aceasta consta poluarea mediului inconjurator comstituind un atac direct la adresa naturii.
Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurand conditii de viata locuitorilor de maine ai Terrei. Trebuie sa fie o actiune comuna a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea industriala si indepartand pericolul contaminarii cu reziduurile aruncate. Trebuie sa intelegem, de exemplu, ca strada nu este cosul nostru de gunoi. Pentru aruncarea lui sunt amenajate locuri speciale. Stiinta de azi are cunostinte necesare pentru ca orice produs toxic sa fie transformat intr-unul folositor: fumul de carbune pentru brichete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul minelor pentru caramizi. Plantarea de pomi fructiferi si copaci este o actiune care sporeste purificarea naturii datatoare de oxigen. In clasele, apartamentele si gradinile noastre pot fi tinute diverse plante. Fiecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar sa vrem.
Pentru mai multe informatii despre , , , , , , , , , , , , , , , , aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 3368 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.

luni, 17 ianuarie 2011

Lăcrimioare


                 Vasile Alecsandri

Multe flori lucesc în lume,
Multe flori mirositoare!
Dar ca voi, mici lăcrimioare,
N-are-n lume nici o floare
Miros dulce, dulce nume!

Voi sunteţi lacrimi de îngeri
Pe pământ din cer picate,
Când prin stele legănate
A lor suflete curate
Zbor vărsând duioase plângeri.

Sunteţi fragede şi albe
Ca iubita vieţii mele!
Cu voi, scumpe strugurele,
Albe mărgăritărele,
Primăvara-şi face salbe.

Dar deodată vântul rece
Fără vreme vă coseşte!
Astfel soarta crunt răpeşte
Tot ce-n lume ne zâmbeşte…
Floarea piere, viaţa trece!

Ion Minulescu

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal…
Era-mbrăcată ca şi-acum un an,
Cu aceeaşi albă rochie de bal,
Păstrată vara sus, pe Caraiman…

Călătoream spre ţara unde cresc
Smochine, portocale şi lămâi…
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Şi canapeaua roşie de pluş,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coardă sub arcuş,
Un vag susur de samovar rusesc…

Şi-am coborât în gară, pe peron,
Să schimb cu Iarna câteva cuvinte…
Venea din Nord,
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen şi Björnson,
De-acolo unde,-n loc de soare
Şi căldură,
Înfriguraţii cer… Literatură…
Şi m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decât în ţara unde cresc smochine,
Curmale, portocale şi lămâi,
Şi din compartimentul meu de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte
Şi m-am întors cu Iarna-n Bucureşti…

O! Tu, sfătuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare eşti,
Ce bună eşti,
Ce caldă eşti!…

Floare albastră

Mihai Eminescu

- "Iar te-ai cufundat în stele

Si în nori si-n ceruri nalte ?
De nu m-ai uita incalte
Sufletul vietii mele.
In zadar rauri în soare
Gramadesti-n a ta gandire
Si campiile Asire
Si intunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urca-n cer varful lor mare
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite !"
Astfel zise mititica,
Dulce netezandu-mi parul.
Ah ! ce spuse adevarul;
Eu am ras, n-am zis nimica.
- ,,Hai la codrul cu verdeata,
Und-izvoare plang în vale,
Stanca sta să se pravale
In prapastia mareata.
Acolo-n ochi de padure,
Langa bolta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de mă iubesti.
Si de-a soarelui caldura
Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Să-ti astup cu dansul gura.
De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Căci va fi sub palarie -
S-apoi cine treaba are !
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gat.
Pe cararea-n bolti de frunze,
Apucand spre sat în vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n intunecime;
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag ?"
Inc-o gura - si dispare...
Ca un stalp eu stau în luna !
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare !
............................
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra -
Floare-albastra ! floare-albastra !...
Totusi este trist în lume !

duminică, 16 ianuarie 2011

Floare de colt - Ducu Bertzi

             Vis de-argint si de petale
             Cuibul tau e sus pe creste 
             Raza ta-mi coboara-n cale 
             Mai frumos ca-ntr-o poveste. 
  
            Tu floare de colt 
            Minune sub bolti 
            Frageda stea 
            Iubita mea !  
           Floare ninsa-n varf de stanca 
           Mai presus de nori si stele 
           Cine oare sa te-ajunga ? 
           Numai dorurile mele !  
           Floare de lumina vie 
           Zambet cald de dimineata 
          Te astept de-o vesnicie 
          Te-ntalnesc o data-n viata.
Floarea este poezia reproducerii. Este exemplul eternei seducţii a vieţii.
                                                                                   Jean Giraudoux
Florile sunt simboluri frumoase ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte.
                                                                                   Goethe
O floare este o buruiană educată.
                                                      Luther Burbank
Un singur trandafir poate tine locul unei gradini... si un singur pieten poate face cat intreaga lume.
                                                                       Leo F. Buscaglia
Frumusetea trandafirului si gingasia crinului nu umbresc farmecul simplu al narcisei sau parfumul violetei. Daca fiecare floare ar fi fost un trandafir, de exemplu, primavara si-ar fi pierdut farmecul.
                                                                          Therese of Lisieux
Omul este mai tare decat fierul, mai puternic decat piatra si mai fragil decat trandafirul.
                                                                             proverb turc
Optimistul vede trandafirul, nu ghimpii sai; pesimistul vede numai ghimpii, uitand de trandafir.
                                                                              Kahlil Gibran
Cel care vrea un trandafir trebuie sa fie atent la ghimpi. 
                                                                      proverb persan
Unul din cele mai rele lucruri legate de natura umana este ca tindem sa uitam sa traim. Visam cu totii la nu-stiu-ce gradina magica cu trandafiri in loc sa ne bucuram de trandafirii care cresc chiar in fata casei noastre.
                                                                         Dale Carnegie

Constantin Rusu, Lumea florilor

            Nu putem admira în acelaşi timp luna, zăpada, pădurea şi florile.  Stropii de ploaie, fraţii celor de rouă, odihniţi pe clopotele bisericii şi pe florile de trandafir nu-mi lasă zilele să ruginească, dar serile îmi apun pe ape fără valuri, iar movilele le folosesc drept faruri şi nu-mi vând dimineţile niciodată.  Florile primăverii sunt visele de iarnă, pe ruine cresc doar flori capricioase, pletele cărunte ascund florile tinereţii, iar o simplă floare de câmp e perfecţiunea.  Dacă vrei fructe, nu rupe florile!  Mireasă ascunsă printre flori, în gând îţi şoptesc că te iubesc ca să mă vezi că sunt lângă tine.  Este oare o ureche atât de fină ca să audă suspinul florilor care se ofilesc? 

Floarea de colt

                                                                      Floarea de colt

        Gingasa si uluitoare prin alcatuire, iti umple sufletul de frumusete. Cautata pentru frumusetea sa aceasta a fost declarata monument al naturii si in consecinta este ocrotita prin lege. Intalnita altadata si in locuri mai domoale, astazi s-a refugiat spre culmi, in cotloanele muntilor calcarosi, colti de stanca sau prin jgeaburi inaccesibile. Se intalneste cel mai adesea cu caprele negre si ursii care parca stiu ca este o planta ocrotita de lege inca din 1933. Infloreste in iulie - august. Popular este cunoscuta sub deverse denumiri: albumita, canafi, floarea doamnei, simnic, flocostele, steluta, floarea reginei, floare de colt.

                  Garofita Pietrei Craiului

              Haladuind prin pajisti si fanete ne minunam de cromatica florilor raspandite in iarba. Ele au mirosuri surprinzatoare, ce nu pot fi descrise sau sintetizate, asa ca numai montaniarzii vor putea sa se bucure total de ceea ce mama natura a creat. Puzderia de flori ce imbraca poenile este punctat de fragile dar minunate garofite salbatice. Exista in Carpatii romaniei o garofita unica (dianthus callizonus), a Pietrei Craiului, numita asa deoarece numai in acesti munti poate fi intalnita. A fost descoperita cu mai bine de 100 de ani in urma, iar botanistii Schott si Otschy au numit-o "garofita cu prea frumoase brauri".

Viata in Muntii Carpati

            Muntii Carpati formeaza un arc in chiar centrul Romaniei. De fapt, 31% din suprafata tarii este muntoasa. In aceasta zona se gasesc nenumarate locuri de o frumusete naturala desosebita: masive muntoase, chei, lacuri, pesteri, vulcani noroiosi si depozite fosile. Sutele de specii de flora si fauna sunt protejate in 400 parcuri si rezervatii naturale.Muntii Carpati, formati din trei ramuri principale (Meridionali, Orientali si Occidentali) sunt munti de marime medie care ating inaltimi de peste 2500 m.Fiind vorba de munti situati in zona de clima temperat continentala, caracterizata prin existenta a patru anotimpuri, flora si fauna din Muntii Carpati capata aspecte specifice.

Flora Muntilor Carpati

        La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se ameste cu padurile de conifere, cele mai des intalnite conifere in Muntii Carpati fiind bradul si pinul intr-o multitudine de varietati. Zona padurilor de fag si stejar se termina la inaltimi de peste 1000 m.Intre 1000 m si 1800 m intalnim padurile de conifere, iar peste 1800 m padurile de brad si pin incep sa se rareasca, lasand locul arborilor pitici din familia jnepenilor. Peste 1600 m incepe sa-si faca prezenta pasunea alpina care la inaltimi de peste 2000 m este forma vegetala cea mai raspandita in Muntii Carpati.Flora Muntilor Carpati este deosebita, in Muntii Carpati existand specii de plante pe care nu le mai inlanim in alta zona de pe glob.Mergand pe munte la un moment dat te poti trezi in plin "foc vegetal". Pantele sunt colorate in rosu aprins sau roz si te apropii incercand sa te dumiresti. Bineinteles ca nu poate fi decat minunatul bujor de munte. Se intalneste in Carpati avand in general 20 -25 cm. Are ramuri lungi, putin ramificate si frunzele alternante ingramadite spre varful lujerului, tari si persistente, lungi de 1 - 2 cm, late de 5 - 10 m. Florile sunt cautate pentru ceaiuri sau dulceata.La sfarsit de primavara bujorul formeaza devarate covoare rosu - purpuriu pe pantle Muntilor Tibles, Maramures, Rodna, Harghita, Siriu, Ciucas, Patra Craiului, Bucegi, Postavaru, Fagaras, Lotru, Lotrita, Capatana, Cindrel, Parang, Retezat, Tarcu, Godeanu, Mehedinti. Jarul florilor a facut ca numele unor munti sa poarte insemnele sirdarului si culorii sale uluitoare: Muntele Rosu in Ciucas, Piatra Arsa in Bucegi, Varful Rosu in Muntii Rodnei.Uneori bujorul de munte ofera si surprize de proportii: cupele sale minunat filigramate si la fel de frumos mirositoare sunt de culoare alba. Aceasta surpriza a fost semnalata pe partea vestica a muntelui Rosu din Rodna, unde s-au gasit bujori de munte cu flori abe imaculate.      




Prada

In largul marii vezi plutind
o corabie fara panze si catarge.
Un val urias se intrevede incet, incet...
asteptand cu nerabdare sa inghita 
fara mila, corabia - ce-i asemeni
unei pasari usor ranite
singura in marea istovitoare
prada mortii neiertatoare .